Situata pe cursul inferior al raului Geoagiu, afluent al Muresului, statiunea este cunoscuta pentru apele sale termale. Apele mezotermale minerale de aici se folosesc in cura interna si in cura externa.

In partea de vest a localitatii s-au descoperit, pastrate in aceeasi forma ca in antichitate, urmele Bailor Termale Romane din fosta asezare romana Germisara. Sub stapanirea romana, baile cu izvoare calde, ca cele de la Germisara ( Geoagiu-Bai ) erau mult cercetate, si erau prevazute cu instalatii adecvate, cu sanctuare unde se venerau anumite zeitati protectoare ale acestor ape tamaduitoare etc.

Dintre monumentele cioplite in piatra, aflate aici si pastrate in incinta bailor sau in muzeele din Deva si Orastie amintim grupul statuar reprezentand divinitatile tamaduitoare Aesculap si Hygeea, ale caror imagini ( insotite de sarpe, in cazul nostru incolacit pe un baston ), simbolizeaza pana azi stiinta farmaceutica si medicala. Un alt monument, de asta data o inscriptie, e dedicata de P. Furius Saturninus, guvernator al Daciei pe la nul 161 e. n. Acest inalt functionar, oaspetele de seama al bailor, venind la izvoarele termale binefacatoare de la Germisara, pentru a-si cauta de sanatate, consemneaza acest fapt prin ridicarea monumentului zeilor protectori Aesculap si Hygeea, ca multumita pentru insanatosirea sa.

Situata in fosta localitate Bintinti, redenumita ulterior dupa numele celebrului aviator, casa adaposteste din 1952 Muzeul Memorial Aurel Vlaicu. Casa adaposteste o colectie de obiecte legate de activitatea de aviator si inventator a lui Aurel Vlaicu (1882 - 1913).

Din planurile de inventii, tipuri de avioane, corespondenta, materialul fotografic si diverse alte obiecte pastrate s-a reconstituit atelierul de lucru si casa memoriala Aurel Vlaicu.

Pestera prezinta urme de locuire, in ea gasindu-se, fragmente ceramice Cotofeni (n.a. Informaţie Roman Cristian şi Diaconescu Dragoş).

Infiintata in 1954, Arboretumul este o statiune de cercetare si productie silvica, o subunitate a Institutului de Cercetari si Amenajari Silvice (ICAS) Bucuresti. Deciziz infiintarii lui aici insa a fost luata datorita existentei in Simeria a Parcului Dendrologic, vechi centru de cultura a speciilor exotice de plante.

Statiunea cuprinde Arboretumul, sere si pepiniere in care se desfasoara activitati stiintifice in domeniul geneticii moleculare, biotehnologiei, cultura a speciilor ornamentale si dendrologie.

Arboretumul este considerat cel mai reusit parc din tara, fiind totdata si unul dintre cele mai vechi, infiintat la inceputul secolului al XVIII-lea rin amenajarea zavoaielor naturale din lunca Muresului, in stil peisager (englezesc, romantic). In decursul istoriei, parcul a apartinut succesiv familiilor nobiliare de origine maghiara (Gyulay, Kún, Fáy si Ocskay), si s-a transmis pe linie feminina.

In 1949, dupa nationalizare, aici se infiinteaza Statiunea de Cercetari si Experimentari Forestiere Simeria iar din 1954 Parcul Dendrologic este ocrotit de lege, primind atributul de "Monument al Naturii" - rezervatie dendrologica. Colectia dendrologica a parcului mostenita de la vechii proprietari se ridica la peste 250 taxoni, in prezent existand 2165.

Muzeul numără între secţiile sale pe cele de arheologie, istorie, ştiinţele naturii, artă ce conţin în colecţiile lor piese de patrimoniu cultural naţional sau muzeal şi tezaur.

Castelul Magna Curia este asezat la poalele cetatii Devei, si functioneaza astazi ca muzeu judetean.  Castelul dateaza din 1582 cand a fost constuit pentru a servi drept casa de vacanta familiei lui Francisc Geszty.  De atunci pana astazi el a apartinut pe rand diverselor personalitati ale zonei precum Sigismund Bathory, generalul Basta, Ştefan Bocskay,Gabriel Bathory şi Gabriel Bethlen.

Acesta  din  urma  l-a  reconstruit  in  1621  in  stil  renascentist.  Sub Gabriel Bethlen, Deva a fost o scurta perioada  de  timp  capitala          

Muresul, impreuna cu cei 6 afluenti principali ai sai (Tarnava Mare, Tarnava Mica, Sebes, Strei, Aries si Ampoi), strabate in Romania judetele Harghita, Mures, Alba, Hunedoara si Arad, si in Ungaria comitatul Csongrad.

Cateva dintre principalele localitati traversate sunt: Reghin, Targu-Mures, Aiud, Teius, Alba-Iulia, Deva, Arad.

In judetul Hunedoara, Muresul reprezinta principala artera hidrografica, strabatand judetul printr-un culoar intre Muntii Sureanu si Poiana Rusca la Sud si Muntii Apuseni la Nord, pe o lungime de 105 km.

Muresul era folosit inca din Antichitate ca o cale navigabila importanta a zonei la Nord de Dunare, atat in scop economic cat si in scopp militar, strategic. De altfel, cei 22,3 km pe care Muresul ii formeaza ca linie de granita cu Ungaria reconfirma importanta militara a acestui rau.

Muresul a fost mentionat de Herodot inca din anul 484 i.Hr. cu denumirea de "Maris", si, in timpul razboaielor daco-romane a contituit un obietiv strategic cheie, pe care armata romana s-a straduit sa il obtina pentru a detine suprematia militara asupra Regatului Dacic. De altfel, existenta unui collegium nautarum la Apulum (Alba Iulia), demonstreaza importanta pe care romanii o acordau navigatiei comerciale si militare din zona. In timpul ocupatiei romane, toate marfurile, inclusiv lemn, fier, sare, aur, erau exportate spre Roma si alte provincii ale Imperiului pe cale apei.

De altfel, exportul masiv de sare pe Mures catre provinciile romane invecinate, impreuna cu densitatea mare a locuitorilor din Alba Iulia (Apulum) si cu prezenta legiunii si a Guvernatorului Daciei la Apulum, fac din acest oras cel mai mare port fluvial civil al Daciei romane. Tot aici se intersecta autostrada fluviala a Muresului cu principalul drum imperial al provinciei Dacia, ce traversa cele mai importante orase la nordul Dunarii: Dierna (Orsova), Tibiscum (azi localitatea Jupa), Ulpia Traiana (azi localitatea Sarmizegetusa), Apulum (Alba-Iulia), Potaissa (azi Turda), Napoca (Cluj-Napoca), Porolissum (comuna Mirsid, Salaj).

Raul Mures este unul dintre cele mai semnificative rauri din bazinul Carpatic, atat prin dimensiuni, cat si prin diversitatea natura pe care o adaposteste in bazinul sau hidrografic. Mai mult decat atat, in drumul sau, Muresul a modificat nu numai relieful, dar si asezarile omenesti formate in lungul vaii sale, dand nastere la povesti, cantece si obiceiuri unice.

Afluentii "hunedoreni" ai Muresului sunt: Orastie (sau Apa Orasului), Cerna, Geoagiu, Dobra si Calan.

Muresul strabate judetul Hunedoara prin Nord,  intersectandu-se cu localitati ca: Deva, Soimus, Geoagiu, Toplita, Baita. Intre Deva si Zam, intr-o portiune delimitata de Muntii Poiana Rusca la Sud si Muntii Apuseni la Nord, Muresul a sapat o vale adanca sub forma unui defileu.