Tara Zarandului

Vizitati si...

Topics:

Pagini:

Tara Zarandului

[1] By Asybaris (talk)additional editing: Miehs [CC-BY-SA-3.0-2.5-2.0-1.0 (www.creativecommons.org/licenses/by-sa/3.0) or GFDL (www.gnu.org/copyleft/fdl.html)], via Wikimedia Commons.

Acest fișier se află la Wikimedia Commons. Consultați pagina sa descriptivă acolo.

[2] Drepturi de autor: www.e-brad.ro

[3] Drepturi de autor: http://www.prin-romania.ro/component/content/article/35-hunedoara/52-tebea.html

[4] Drepturi de autor: www.ribita.ro

[5] Drepturi de autor: http://bisericadincriscior.blogspot.com

[6] Drepturi de autor: http://crestinortodox.ro

[7] Imagine preluata de Aici

Desi am vorbit mai devreme despre Municipiul Brad, zona inconjuratoare a acestei localitati poate fi incadrata ca o zona etno-spirituala distincta, ce mai este cunoscuta si ca Tara Motilor.

Pe langa bogatia culturala conservata prin folclorul acestei regiuni, zona include si obiective naturale de importanta nationala ca: Rezervatia geologica din NE-ul Muntilor Vulcan, Cheile si pesterile de la Bulzesti si Grohot.

Zona turistica Brad

Statiunea Vata de Jos [7]

Statiunea balneoclimaterica Vata de Jos , situata in Valea Crisului Alb, in Depresiunea Zarandului, este un important centru terapeutic datorita apelor sale minerale termale.

Statiunea dispune de doua izvoare si un put artezian (60 m adancime) cu ape minerale bogate in calciu, sulf, sodiu, magneziu, hipotone si usor radioactive, cu o temperatura constanta de 36-37 grade C.

Insusi regele Carol al II-lea calatorea adesea de la castelul sau din Savarsin, catre Vata de Jos, pe un drum care a ramas cunoscut ca Drumul Regelui, pentru a se trata cu apele de aici.

In ultimii ani statiunea a cunoscut dezvoltare turistica accentuata, datorata centrelor SPA si wellness moderne. Desi pana in iunie 2010 publicul larg a avut un acces limitat la apele termale de la Vata, centrul fiin utilizat ca baza de tratament pentr militarii intorsi din teatrele de operatiuni, din toamna acestuia an accesul a redevenit liber.

Vata de Jos

Pictura murala la Biserica din Ribita [6]

Aici poate fi vizitata vechea biserica "Sfantul Nicolae", ctitoie a cnejilor Vlasislav si Miclaus, cu o fresca datand din anul 1417. Biserica este inscrisa in Patrimoniul European si incepand cu anul 2008 a intrat intr-un important proces de reabilitare. Tabloul votiv de pe peretele sudic, infatisandu-i pe ctitori, este considerat oadevarata pagina de cronica transilvaneana a secolului al XV-lea.

Ribita

Aici exista cel mai vechi monument de arhitectura din Zarand, biserica ortodoxa datand din 1404, ctitorie a cneazului Vlad Balea, si un muzeu etnografic si de istorie a mineritului. Biserica, ce poarta hramul "Adormirea Maici Domnului", pastreaza fragmente originale de picturi datand din jurul anului 1410., printre care si tabloul votiv cu familia ctitorului.

Biserica din Criscior [5]

Criscior

Manastirea Crisan [4]

Aici se poate vizita casa memoriala si bustul lui Crisan, cel de al teilea conducator al rascoalei de la 1784 din Transilvania.

Un monument istoric deosebit este si manastirea ortodoxa Crisan, datand din secolul al XVI-lea. Manastirea este o manastire de calugari si este situata la o distanta de 7 km de orasul Brad si 46 km de orasul Deva.

De altfel, dintre cele sase biserici ortodoxe ale comunei Ribita, patru sunt monumente de arhitectura inscrise in Lista Monumentelor Istorice din Romania. Acestea sunt: Sfantul Ierarh Nicolae din Ribita (secolul XIV), Biserica Sfanta Cuvioasa Paraschiva din Ribicioara (secolul XVIII), Biserica Adormirea Maicii Domnului din Dumbrava de Jos (secolul XIX) si Biserica Sfantul Ierarh Nicolae din Dumbrava de Sus (1848).

Crisan, comuna Ribita

Gorunul lui Horea [3]

La Tebea puteti vizita Compexul Memorial Avram Iancu. La 7 km de Brad exista Panteonul de la Tebea, unde se gaseste Gorunul lui Horea, locul un care, in 1784 Horea a vorbit iobagilor rasculati, si Mormantul lui Avram Iancu, eroul revolutiei pasoptiste in Transilvania.

Gorunul lui Horea se gaseste in locul numit "Panteonul Motilor", si se crede ca dateaza de la 1600. Are o circumferinta de aproape 9 m, iar la umbra lui, este inmormantat Avram Iancu.

Tebea, comuna Baia de Cris

Exponat de la Muzeul Aurului [2]

Brad este un important centru minier, dar si un municipiu cu interesante atractii pentru turisti.

Aici poate fi vizitat Muzeul Aurului, ce contine o importanta colectie mineralogica. Fondat in urma cu 100 de ani, muzeul adaposteste o colectie de peste 2000 de exponate din toate colturile globului. Cea mai spectaculoasa este colectia de aur nativ, ce contine exponate din aur in cele mai variate forme naturale.

Tot in Brad poate fi vizitat Muzeul de Etnografie, ce cuprinde exponate reprezentative pentru identitatea culturala a Tarii Zarandului. Are o colectie de peste 1800 de piese, din care 120 aflate in patrimoniul cultural national.

Municipiul Brad

Scurt istoric

Administrativ

Obiective turistice

Site-ul Comunei Ribita

Brad Online

Biserica din Criscior

Capitala istorica a regiunii este localitatea Baia de Cris.

Localitati ale Tarii Zarandului de pe teritoriul Judetului Hunedoara:

Comuna Baia de Cris, cu satul Tebea - capitala a regiunii Tara Zarandului, unde se afla mormantul lui Avram Iancu, Gorunul lui Horea

Brad - important oras minier, centrul economic al regiunii

Crisan, comuna Ribita - satul natal al lui Crisan (conducatorul rascoalei de la 1784)

Ribita - detine o biserica cu o fresca din 1417, ctitorie a voievozilor Vladislau si Miclaus

Criscior - detine cel mai vechi monument din tinut, biserica ortodoxa din 1404, ctitorie a Cneazului Vlad Balea

Deva - Resedinta de judet a judetului Hunedoara

Vata de Jos - statiune balneoclimaterica

Alte localitati importante din punct de vedere istoric si administrastiv:

Zarand (jud. Arad) - capitala judetului Zarand pana in anul 1744

Administrativ

Incepand cu 1526, teritoriul se va afla sub ocupatie turceasca timp de 150 de ani. In acel moment, judetul Zarand era compus din patru districte: Zarand, Ineu, Halmagiu, Brad (cu capitala la Ineu).

Atestata documentar in 1318, localitatea Zarand a fost capitala judetului cu acelasi nume pana in 1744.

Primii vievozi ai Zarandului apar la mijlocul secolului al XIV-lea. Primul voievod al Halmagiului amintit documentar este Bibart. Intr-un hrisov din 1415, se mentioneaza ca intre 1405 si 1415 , tinutul a fost condus de voievodul roman Bolca din Baia de Cris si de fiii acestuia. Incepand cu secolul al XVI-lea Baia de cris devine capitala Voievodatului Halmagiului.

In 1519, Baia de cris este decretat Oras Liber Regesc printr-un decret al Regelui Ludovic al II-lea. Comitatul Zarand, apartinand pana in 1526 Ungariei, cuprindea teritoriul de pe tot cuprinsul Crisului Alb, de la Stanca Vulcanului, invecinandu-se cu comitatele Bihor, Bekes, Cenad, Arad si Hunedoara.

In 1538, comitatul Zarand este alipit Transilvaniei, dupa ocuparea cesteia de catre turci. In 1687 Transilvania ajunge sub stapanirea Ungariei. In 1784, la ordinul imparatului Habsburgic Iosif al II-lea, comitatul Zarand a fost desfiintat si alipit comitatului Hunedoarei, dar a fost reinfiintat sase ani mai tarziu pentru a preintampina tentativele de rascoala ale iobagilor.

In prima jumatate a secolului al XIX-lea, Baia de Cris si Halmagiu aveau statut de oras, Baia de Cris fiind capitala comitatului care mai cuprindea 102 comune. Evenimentele istorice importante ale secolelor al XVIII-lea, al XIX-lea isi al XX-lea in care este consemnata Baia de Cris sunt rascoala condusa de Horea, Clasca si Crisan, Revolutia de la 1848 condusa in Transilvania de Avram Iancu, Razboiul de Independenta, cele doua Razboaie Mondiale, Marea Unire de la 1848.

Primele atestari documentare dateaza din sec. al X-lea. Din secolul al XI-lea exista sub forma unei organizatii prestatale. In 1195, la Baia de Cris, Ladislau Iulius Nicolaus a fost numit primul prefect al judetului Zarand.

Conform documentelor istorice, origanizarea administrativ-teritoriala a comitatului Zarand exista din secolul al XIII-lea, odata cu inceputul organizarii feudale a Transilvaniei. Astfel, documente din 1214 vorbesc despre existenta comitatului Zarandului, condus de Dionisie, fiul lui Ompund.

Castrul sau cetatea Zarand este atestata documentar din 1232.

Scurt istoric

Formatiuni Politice Romanesti, sec. IX-XIII [1]

Zona etnografica si istorica Tara Zarandului se intinde pe teritoriul a trei judete, Hunedoara, Arad si Alba. Din punct de vedere geografic, ocupa versantul vestic al Muntior Apuseni, de o parte si alta a Crisului Alb, cuprinzand Depresiunea Brad delimitata de Muntii Metaliferi.

Denumiri alternative: Tara Motilor; Zona Brad (de la localitatea cu acelasi nume).

Home | Despre | Contact | Site Map